Moromeții 3, unul din cele mai așteptate filme românești ale anului, va avea două proiecții speciale, în avanpremieră, la Teatrul Jean Bart Tulcea sâmbătă, 16 noiembrie, de la ora 17:00 și de la ora 19:30 în prezența producătorului Tudor Giurgiu și a actorului Nelu Serghei.
Ultima parte a trilogiei bazată pe romanele lui Marin Preda, Moromeții 3 urmărește destinul lui Niculae, fiul cel mic al celebrei familii de țărani, care ajunge, în anii ’50, un scriitor cunoscut. Un moment dificil pentru istoria țării, instaurarea noului regim comunist devine astfel fundalul poveștilor complexe din viața acestui tânăr plin de idei, ambiții și speranțe. Interpretat de Alex Călin, personajul navighează interese amoroase, conflicte profesionale și ideologice, dar și relația cu bătrânul și înțeleptul său tată, Ilie Moromete, jucat de Horațiu Mălăele.
Trailer oficial
Regizat de Stere Gulea și surprins prin obiectiv de directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile, Moromeții 3 a fost prezent deja pe marile ecrane în cadrul mai multor festivaluri de film naționale (TIFF, TIFF Chișinău, Serile Filmului Românesc - Iași, Film în Sat - Peștișani, TIFF Timișoara), unde genericul a rulat în aplauzele spectatorilor care au umplut sălile pentru a vedea finalul călătoriei lui Niculae Moromete. Filmul se va lansa în cinematografele din întreaga țară pe 22 noiembrie, iar de luna trecută a pornit într-o Caravană care va ajunge în peste 50 de orașe până în luna decembrie, multe dintre ele fără cinematograf.
Distribuția reunește câțiva dintre cei mai apreciați și iubiți actori români, alături de tinere talente. În rolurile principale spectatorii îi vor vedea pe Alex Călin (Niculae Moromete), Horațiu Mălaele (Ilie Moromete), Olimpia Melinte, Mara Bugarin, Răzvan Vasilescu, Iulian Postelnicu, Cătălin Herlo, Dana Dogaru, Toma Cuzin, Ana Ciontea, Laurențiu Bănescu, Conrad Mericoffer, Ioan Andrei Ionescu, Andreea Bibiri, Ilinca Hărnuț, Dorina Chiriac, cu participarea extraordinară a Oanei Pellea.
Scenariul filmului este unul original, semnat de Stere Gulea, care s-a inspirat din numeroase însemnări ale lui Marin Preda în jurnalele sale, dar și din arhivele istorice despre perioada respectivă. „Este o imagine care acoperă comportarea și atitudinea lui Marin Preda în epocă, în situații politice. Am încercat să înțeleg, să intuiesc itinerariul său și am încercat să ilustrez această călătorie esențială, dar folosind ficțiune. Mi-a plăcut ideea de a face un film despre acele vremuri care acum sunt în mare parte ignorate; multe evenimente care s-au petrecut atunci sau imediat după, catalizate de acele momente, au influențat deceniile care au urmat și încă le simțim repercusiunile.”, a spus regizorul.
Filmările au avut loc anul trecut, la Talpa, județul Teleorman (aflat la doar 45 de kilometri de Siliștea-Gumești, satul natal al scriitorului Marin Preda) dar și la Sinaia, București, Golești și mai multe sate din jurul capitalei. Devenită deja emblematică, prispa casei Moromeților este aceeași în toate secvențele trilogiei, ea fiind refăcută pentru filmările din 2017 și 2023.
Producătorii filmului sunt Oana Bujgoi Giurgiu și Tudor Giurgiu.
Moromeții 3 este o producție Libra Films, distribuită de Transilvania Film.
Difuzare in data de 16.11.2024 - 17:00 si 16.11.2024 - 19:30
Nu rata vizionarea in premiera a filmului „ENESCU, jupuit de viu”, regizat de Toma Enache, o poveste captivanta despre geniu, iubire, sacrificiu si muzica nemuritoare!
La finalul proiectiei, vei avea sansa de a-i adresa regizorului intrebari legate de acest extraordinar film. Lasa-te purtat intr-o calatorie emotionanta prin viata tumultuoasa a marelui compozitor George Enescu, pentru a fi martor la o iubire sfasietoare, la sacrificiile facute pentru arta si la relatiile complexe care i-au influentat creatia.
De ce sa nu ratezi acest film?
Interpretare de exceptie: actorii aduc la viata personaje memorabile, imprimandu-le stari care te vor tine cu sufletul la gura
Poveste autentica: bazat pe fapte reale, filmul ofera o perspectiva profunda asupra vietii si operei lui Enescu
Muzica sublima: coloana sonora include capodoperele lui Enescu, interpretate magistral, dar si muzica originala.
Nu rata premierele de gala din peste 30 de orase din Romania! Verifica programul si rezerva biletele acum, pentru a te bucura de o experienta cinematografica memorabila!
Invita-ti prietenii si familia sa descopere povestea unui geniu, care a lasat o amprenta de nesters in istoria muzicii clasice universale.
Lista completa cu data si locatia fiecarei premiere de gala este postata pe paginile de Facebook si Instagram ale filmului. Verifica lista si nu rata singura sansa de a viziona filmul „ENESCU, jupuit de viu" in orasul tau!
Highlights
Toma Enache, regizorul filmului „ENESCU, jupuit de viu" fost recent distins cu „Premio Cultura” in cadrul evenimentului cultural „Leoni, Gattopardi di Sicilia”, organizat la Palazzo Dona dalle Rose din Venetia.
Productia este nominalizata la castigarea trofeului pentru muzica originala de film (semnata de Sebastian Androne Nakanishi), la International Sound&Film Music Festival din Croatia, unul dintre primele trei cele mai importante festivaluri de acest gen din lume.
In 26 octombrie filmul va avea premiera internationala la Harmony Gold Theatre din Los Angeles, fiind in selectia oficiala a Festivalului de Film ARPA, aflata la cea de-a 27-a editie.
Regizorul Toma Enache: „Acest film isi propune sa aduca in prim-plan nu doar genialitatea compozitorului George Enescu, ci si latura umana a acestuia. Sper ca prin aceasta productie, sa aducem publicul mai aproape de sufletul lui Enescu si sa-l facem iubit asa cum merita. Dincolo de compozitorul de geniu, este omul Enescu, pe care publicul poate sa-l descopere in acest film. Sper ca filmul nostru sa contribuie la imblanzirea unora dintre semeni, lucru pe care Enescu dorea sa-l faca, prin muzica lui. Poate nu doar sa-i imblanzeasca, ci si sa-i faca sa-l iubeasca asa cum merita.” (Toma Enache)
Filmul beneficiaza de o distributie remarcabila, cu Mircea Dragoman in rolul lui George Enescu si Theodora Sandu in rolul Printesei Maruca, alaturi de actori cunoscuti precum Cezara Dafinescu, Manuela Harabor, Adrian Titieni, Cristian Sofron, Kira Hagi, Pavel Ulici, Filip Ristovski, Erica Moldovan, Codrin Danila si regretatul Constantin Codrescu.
Costumele sunt create de italianul Stefano Nicolao, celebru pentru munca sa la productii premiate cu Oscar, iar muzica reuneste opere ale lui George Enescu si compozitii originale semnate de Sebastian Androne-Nakanishi, desemnat „Compozitorul Anului 2022” la International Classical Music Awards.
Coloana sonora este interpretata de Orchestra Nationala a Frantei, sub bagheta Maestrului Cristian Macelaru, director artistic al Festivalului George Enescu si de Orchestra Nationala Radio din Romania, condusa de Maestrul Horia Andreescu. De asemenea, violonistul Alexandru Tomescu adauga o nota distincta acestei productii sonore. Ca element inedit, coloana sonora include si un fragment muzical original, interpretat de George Enescu la vioara si Dinu Lipatti la pian.
CRONICA DE FILM/ Review film
ENESCU, jupuit de viu
Criticul Gustavo Coletti pentru Times of Cinema :
"Cand am terminat de vizionat 'ENESCU, jupuit de viu' am cautat imediat biografia, nu a lui Enescu, ci a regizorului Toma Enache, pentru ca am fost surprins de calitatea filmului. Cred ca l-am inteles in sfarsit pe George Enescu, dupa ce am urmarit cele doua ore de film. Toma Enache a regizat patru lungmetraje, incepand cu 2013 si a pus in scena multe piese de teatru in Bucuresti. A fost mereu apreciat pentru calitatea proiectelor sale.
Genericul filmului este fascinant din punct de vedere vizual. Statui care se descompun ca reprezentari ale unei tragedii ce se prefigureaza. Am avut acces la Enescu, prin intermediul regizorului: violonist si compozitor stralucit, care planuieste sa compuna o opera, indragostit de o printesa casatorita, care este si mama. O poveste adevarata, foarte aproape de fictiune.
Mi-a placut foarte mult reconstituirea unei perioade fascinante, caci vorbim de primii ani ai secolului al XX-lea, mai ales in Romania. Atentia la detalii in privinta costumelor si scenografiei nu trece neobservata, iar momentele cele mai intense genereaza un vibe eclectic intre cinema si teatru, au stralucirea unor explozii, parand uneori supranaturale.
Este greu de gasit in cinematografia moderna atat de mult respect pentru spiritul naratiunilor clasice. Stilul si atmosfera filmului ne amintesc de marii maestri ai cinematografiei italiene sau germane. Toma Enache nu face compromisuri in cautarea excelentei.
Jocul actorilor este bun, dar prezenta regizorala se simte in fiecare clipa. Pe alocuri, luminile alese impecabil si miscarile camerei ne duc cu gandul la superproductii”.
Apel la înscrieri pentru Sesiunea Națională de Comunicări „Patrimoniul și educația în muzeele de artă”
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” (ICEM) Tulcea, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Regională „Aegyssus” anunță startul înscrierilor la Sesiunea Națională de Comunicări „Patrimoniul și educația în muzeele de artă”. Această a opta ediție va avea loc în zilele de 10 și 11 octombrie 2024, la parterul Muzeului de Artă Tulcea. Participanții din
afara județului vor susține prezentările online, iar evenimentul va fi transmis live, pe Facebook.
Precum în anii precedenți, specialiști din toată țara se pot înscrie cu lucrări ce tratează fie conservarea și restaurarea în muzee, fie educația și marketingul muzeal. Toți cei interesați să participe online se pot înscrie la eveniment prin transmiterea titlului comunicării și a modalității de prezentare (videoclip înregistrat, live-zoom sau prezentare PowerPoint), până la data de 31 august 2024, la adresa de e-mail: arta@icemtl.ro , prin completarea formularului de înscriere care poate fi descărcat de aici.
„Am început în 2017, cu 12 participanți. Între 2020-2023, ediții în format hibrid dar predominant online, am avut 29, 41, 29, respectiv 34 de participanți, de la cadre didactice din învățământul preuniversitar și universitar, la muzeografi, conservatori, restauratori, manageri culturali și chiar artiști,” relatează Alice-Georgiana Fănaru, muzeograf în cadrul ICEM și coordonatoare a evenimentului încă de la prima ediție.
Toate lucrările prezentate vor fi publicate în DOBROART - Anuarul Muzeului de Artă Tulcea – Nr. 8.
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să participați la Vernisajul expoziției ”Patrimoniul multietnic din Tulcea” la Muzeul de Etnografie și Artă Populară.
Luni, 18 decembrie 2023, la ora 15.00, la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, str. 9 Mai, nr. 2, va avea loc vernisajul expoziției ”Patrimoniul multietnic din Tulcea”.
Expoziția este organizată de Institutul Național al Patrimoniului în colaborare cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea și Biroul Județean Tulcea al Arhivelor Naționale.
Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-dobrogean, din cadrul Institutului de Cercetari Eco-Muzeale Gavrila Simion Tulcea, Uniunea Artistilor Plastici din Romania (Filiala Bucuresti si Filiala Tulcea) si dr. Adrian Balaban va invita in perioada 23 noiembrie 2023 31 ianuarie 2024 sa vizitati expozitia colectiva de arta plastica intitulata Vulturu 23.
Evenimentul încununează activitatea artiștilor români care au participat, în anul 2023, la Tabăra de Creație Artistică „Maliuc”, ediția a III-a: Brîndușa Bontea, Elida Veronica Buftei (Butuc), Sanda Buțiu, Elena Gabriela Drăghici, Ion Drăghici, Daniela Iacoblev-Barău, Nicolae Mara, Veronica Oancea, Traian Oancea, Ioan Oratie, Cornelia Savescu, Dinu Savescu. Invitata evenimentului este dr. Aurelia Mocanu, critic și istoric de artă.
În cadrul expoziției vor fi prezentate peste 100 de lucrări de grafică și pictură, care surprind sau recompun spațiul mirific al Deltei Dunării.
Vernisajul va avea loc joi, 23 noiembrie 2023, de la ora 14:00.
Expoziția va fi deschisă în spațiul de la parterul Muzeului de Artă Tulcea, str. Grigore Antipa nr. 2.
Programul de vizitare este de marți până duminică, între orele 09:00-17:00 (ultima intrare la 16:30).
Prilej de sărbătoare, dar și de cinstire a memoriei înaintașilor noștri care au luptat pentru pământul acestei țări, anul acesta Biblioteca Județeană „Panait Cerna" Tulcea organizează o serie de evenimente culturale dedicate acestei zile.
Începând de azi, 13 noiembrie 2023, în foaierul bibliotecii putem admira lucrările de artă plastică sub semnătura elevilor ai Liceului de Arte "George Georgescu" Tulcea, Centrului Cultural "Nicolae Bălășescu Nifon" Babadag, Școlii Gimnaziale "Alexandru Ciucurencu" Tulcea, Școlii Gimnaziale Frecăței, Școlii Gimnaziale Nr. 12 din municipiu.
De la ora 11.00, în Sala de festivități a Bibliotecii Județene "Panait Cerna" Tulcea, elevi ai școlilor gimnaziale "Nifon Bălășescu" și "Elena Doamna" din municipiu se vor întâlni cu maestrul coregraf prof. Ștefan Coman, în cadrul proiectului cultural "Biblioteca Vie".
Începând cu ora 12.30, elevi de gimnaziu din cadrul Colegiului Național "Spiru Haret" Tulcea se vor întâlni în Sala Mediatecă cu actorul și profesorul Cristi Naum.
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să participați la vernisajul expoziției ”Regina Maria – gusturi și atmosferă regală” Luni, 13 noiembrie 2023, ora 15.00, la Muzeul de Istorie și Arheologie din str. Gloriei, nr. 84, va avea loc vernisajul expoziției ”Regina Maria – gusturi și atmosferă regală”, organizată în parteneriat cu Muzeul Național Bran.
Expoziția este organizată cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la Unirea Dobrogei cu România și a 105 ani de la Marea Unire. Manifestarea aduce în prim-plan portretul reginei Maria, de la a cărei trecere în eternitate comemorăm, în anul 2023, 85 de ani.
Personalitatea reginei Maria a României este strâns legată de reședința regală de vară de la Castelul Bran, una dintre casele de vis ale suveranei, a cărui proprietară a fost în perioada 1 decembrie 1920 - 18 iulie 1938. Dăruit de autoritățile orașului Brașov, ca semn de prețuire pentru aportul adus de suverană la înfăptuirea Marii Uniri, Branul reprezenta pentru regina Maria „un nou câmp de lucru, chemarea la viaţă a unui nou vis de frumuseţe”.
Registrul tematic al expoziției ”Regina Maria – gusturi și atmosferă regală”, reconstituie o parte din Dormitorul Reginei, un fragment al Salonului de Muzică și grupează câteva dintre piesele de mobilier stil Bran, realizate special pentru interioarele din castel de arhitectul Karel Liman.
Câteva obiecte care au aparținut suveranei și care au decorat în perioada interbelică interioarele castelului, aflate în patrimoniul cultural al Muzeului Național Bran, vor putea fi admirate de vizitatorii care vor trece pragul Muzeului de Istorie și Arheologie Tulcea.
Alături de mobilierul neoromânesc și de cel în stil Bran, sunt expuse și alte piese de mobilier care au fost apreciate de suverană, precum: biroul reginei Maria – piesă în stilul Renașterii engleze târzii, un scaun Savonarola din secolul al XIX-lea, o canapea engleză, complet tapițată și foarte comodă, o măsuță din lemn de nuc, un scaun pentru copii. Mai pot fi admirate: servicii de ceai și de desert din faianță, marca Talavera (Spania), vase orientale din ceramică sau metal, obiecte de cult, cărți cu valoare bibliofilă, ceramică lucrată de Nora Steriadi sau la fabrica de ceramică Dochia a Domeniului Coroanei Regale de la Periş, vase rusești tip Kovsch. Arta populară românească a reprezentat pentru regina Maria o importantă sursă de inspirație și în alegerea vestimentației regale. Pe lângă „costumul viu colorat al țării”, aceasta a adoptat și o îmbrăcăminte stil Bran.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 13 noiembrie 2023 – 26 mai 2024, la sediul Muzeului de Istorie și Arheologie Tulcea din Parcul Monumentul Independenței, de marți până duminică, între orele 8.00 – 16.00.
Proiectul cultural „Jurnal Cromatic Tulcean" este o inițiativă a artistei Mioara Mitu. El are ca obiectiv principal promovarea peisajului natural și cultural al municipiului Tulcea și aducerea mai aproape de publicul tulcean, iubitor de artă și tradiții, a frumuseții și unicității acestui loc minunat.
Este un proiect cofinanțat de Primăria Municipiului Tulcea, în parteneriat cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea prin Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean.
Proiectul cultural „Jurnal Cromatic Tulcean" presupune o expoziție de pictură, intitulată „Jurnal Cromatic Tulcean" și lansarea albumului Mioara Mitu – expoziții personale de artă plastică organizate în anul 2023 (Mothers, Jurnal cromatic tulcean).
Expoziția cuprinde 32 de lucrări în tehnica ulei pe pânză reprezentând peisaje, turle și biserici, precum și câteva portrete cu mâini a unor tinere fete în costume populare specifice etniilor din comunitatea noastră.
Expoziția va fi deschisă în perioada 08-19 noiembrie 2023 la Casa Avramide Tulcea, str. Progresului, nr. 32.
Vernisajul va avea loc miercuri, 08 noiembrie 2023, ora 16:30. Albumul va fi oferit persoanelor prezente la eveniment.
Programul de vizitare este de marți pană duminică, între orele 09:00-17:00.
MITU MIOARA
Data și locul nașterii: 12 iulie 1961, Comuna Luncavița, Județul Tulcea
Studii:
2016-2018 - Universitatea Ovidius Constanţa, Facultatea de Arte, Specializarea Pedagogia Artelor Plastice şi Decorative;
1995-1998 - Şcoala de Arte Ludovic Paceag Tulcea, Secţia Pictură;
1976-1980 - Liceul Pedagogic Tulcea, Profilul Filologie - Istorie.
Mioara Mitu este un artist plastic ce se remarcă prin stil și viziune identificabile între artiștii contemporani. Universul tematic al picturii sale, divers și bogat, cuprinde toate genurile artei plastice de la peisaj și natură statică la portret și compoziție.
Peisajele dunărene cu bărci la mal, dealurile dobrogene, portretele feminine, bisericile, florile și structurile complexe cu inserții aurii ce dau prețiozitate, sunt realizate într-un stil expresiv și dinamic.
Tema feminității este genul preferat de artistă și se detașează net de restul temelor prin unicitatea abordării și realizată în multiple ipostaze. Fiecare lucrare reprezintă câte o tânără văzută în stări sufletești diferite, fie cu un zâmbet melancolic și tainic, fie îngândurată și smerită, toate dând impresia de imponderabil între pământesc și ceresc, omenesc și îngeresc. Diafane și grațioase, de o simplitate nobilă și pură, amintind parcă de Madone și de Sfânta Fecioară, femeile pictate de artistă dau măsura unei viziuni cu semnificații spirituale profunde stârnind emoția privitorului. Femeia alăptând pruncul, femeia însărcinată sau tânara văzută în atitudini diferite, conform cu frământarea sau liniștea interioară, sunt personaje văzute în perspectivă frontală, fie în culori calde și vibrante, fie în culori reci, pe un fond decorativ inspirat din arta tradițională românească.
Seria maternităților dezvăluie un stil ce exprimă duioșie și grație, farmec și mister, constituind centrul de interes al creației în întregul ei.
Peisajele, remarcabile prin lumina și culoarea specifice Dobrogei, sunt văzute în diferite anotimpuri și crează o impresie de spațiu ireal.
Ambiguitatea real-ireal se menține și în monumentalitatea cu care sunt redate clădirile vechi, bisericile, turlele și vestigiile istorice, redate în culori vii în care lumina și umbra se joacă în mod paradoxal în forme bine conturate.
Expresivitatea lucrărilor este remarcabilă atât în portrete și structuri cât și în studiile de melci, naturi statice și flori.
Lucrările realizate de Mioara Mitu par a fi străbătute de un discret sentiment al divinității prezent ca un fir continuu pe tot parcursul creației sale.
Studiile de flori se remarcă prin diversitate compozițională, cromatică și prin decorativism.
Naturile statice cuprind o recuzită restrânsă dar atent gândită și exprimată în linii și curbe ce crează o perspectivă directă sau adâncită în culori vii ce exprimă bucurie și optimism.
Aflată sub semnul credinței autentice, arta Mioarei Mitu prezintă unitate de stil și se individualizează prin spiritualitate. (Geta Deleanu, critic de artă)
Duminică, 24 septembrie 2023, începând cu ora 13, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită la Casa Memorială Panait Cerna din localitatea Cerna pentru a participa la evenimentul dedicat poetului dobrogean care s-a născut și a copilărit în această casă.
Marcăm împlinirea a 142 de ani de la nașterea poetului împreună cu colaboratorii noștri:
ASOCIAȚIA CULTURAL-LITERARĂ „PANAIT CERNA” TULCEA
BIBLIOTECA „DUMITRU CERNA”, COMUNA CERNA
BISERICA ,,SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL” CERNA
FORMAȚIA DE DANSURI MEGLENOROMÂNE „ALTONA” CERNA
GRUPUL DE CHITARIȘTI „AMICII” CERNA.
În program: evocări cu privire la viața și opera poetului-filozof omagiat, momente literare și artistice inspirate de creația acestuia, secvențe folclorice din tradițiile locale.
”...Căci astfel este scris în cartea sorții:
De la întâiul leagăn la morminte, -
Să treacă lutul prin durerea morții,
Iar sufletul să meargă înainte... ”
(Panait Cerna, Poporul, 1909)
La 26 august 1881 se năștea, în comuna Cerna, fiul învățătorului Panait Stanciof și al Mariei Tașcu, cel care va fi cunoscut în literatură cu numele de Panait Cerna. De la debutul din 17 ianuarie 1897 în revista Povestea vorbei, cu poezia Sonet, și până se stinge la 26 martie 1913, poetul are o activitate publicistică remarcabilă. Opera sa cuprinde, pe lângă poeziile publicate în volumul din 1910 și premiat de Academia Română, şi alte creații răspândite în publicațiile culturale ale vremii, adăugate postum în ediţiile următoare.
Numeroase informații privind viaţa şi opera poetului-filozof, dar și atmosfera de familie de la începutul secolului al XX-lea, sunt ilustrate în cadrul expoziţiilor documentare și etnografice organizate la Casa Memorială din Cerna.
Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la sediul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară, Tulcea, Str. 9 Mai, nr. 2, tel. 0240-51.62.04
Casa Memorială Panait Cerna, localitatea Cerna, Tulcea
Prin Proiectul Cultural „CENTAUR” dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia a legăturii dintre om și natură, prin imaginea relației dintre om și cal.
Companion și extensie a gândurilor și acțiunilor umane calul constituie un simbol cultural complex provenind din dimensiunea sa empatică și cvasiomniprezentă în activitățile umane, până de curând. Și ca o singură dovadă a acestei legărui, ritmul bătăilor inimii omului coincide cu ritmul galopului.
La nivel cultural, calul își păstrează puterea de simbol al nobleței și devotamentului, fiind prezent în manifestările ele însele simbolice și oficiale și, deși retras dintr-o primă linie a vizibilității la nivel social, el rămâne la fel de prezent în societățile mai apropiate de cele tradiționale. Domeniul de abordare fiind extrem de vast, ne-am limitat la abordarea esențială a relației dintre om și cal, ea înseși ca simbol al armoniei de care lumea contemporană are atâta nevoie.
Proiectul Cultural „CENTAUR” debutează cu Expoziția de pictură și grafică a artiștilor plastici Bulacu Aurel, Gheorghe Caruțiu, Iulia Mihalcea, Florin Stoiciu și Ion Tițoiu.
Secțiunea de instalație de artă, fotografie, muzică, film, poezie și performance, pe Sebastian Burneci, Mihai Girip, Cătălin Lăzăroiu, Iulia Mihalcea și pe coregraful Daniel Pop.
Proiectul Cultural „CENTAUR” va fi găzduit în perioada 15 septembrie – 3 octombrie 2023 de Complexul Muzeal Tulcea (ICEM), eveniment care va continua la ICR București în octombrie 2023.
Vernisajul va avea loc în data de 15 septembrie 2023, la ora 13:00, la Casa Avramide, str. Progresului nr. 32, Tulcea.
Din programul vernisajului: recital susținut de Sebastian Burneci – trompetă și performance de coregraful Daniel Pop.
Caravana Dobrogei - Eveniment despre oportunități de tineret în contextul „Anului European al Competențelor". Caravana Dobrogei se va desfășura la data de 16 septembrie la Tulcea, va avea ca obiect combaterea dezinformării pe tema schimbărilor climatice, în cadrul proiectului european DisinformACTION, precum și prezentarea beneficiilor participării în cadrul mobilităților europene pentru tinerii de 16-30 de ani. Caravana Dobrogei este destinată elevilor de clasele a XI-a și a XII-a, studenților și cadrelor didactice din instituțiile de învățământ din județul Tulcea.
Speakeri: Nicolae Ștefănuță (Parlamentul European), Ioana Tatarciuc (Vicepreședinte GEYC), doi reprezentanți EuroPeers Petre Duță și Septimiu Simion
Evenimentul se adresează elevilor, studenților, lucrătorilor de tineret, cadrelor didactice, iar înscrierea se realizează prin completarea formularului geyc.ro/youthapp. Înscrierea este gratuită, iar participarea la eveniment se realizează în limita locurilor disponibile.
Consiliul Județean Tulcea și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România, Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România și cu Fundația HAR („Habitat și Artă în România”) organizează la începutul lunii septembrie 2023 expoziția retrospectivă de pictură și gravură a artistului Tudor Popescu.
Vernisajul expoziției și lansarea albumului Tudor Popescu” realizat de Luiza Barcan, critic și istoric de artă, vor avea loc la Muzeul de Artă din Tulcea (Str. Grigore Antipa, nr. 2), joi, 7 septembrie 2023, ora 15.00.
Expoziția va fi deschisă în perioada 07 septembrie – 05 octombrie 2023
Tudor Popescu s-a născut la Râmnicu Vâlcea pe 14 ianuarie 1951, în familia renumitului medic endocrinolog Romulus Popescu, fiind cel de al patrulea fiu al său. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București în 1975, secția de artă murală, la clasa profesorilor Gheorghe Labin, Costin Ioanid și Ion Grigore.
A încetat din viață pe 8 iunie 2018, la Râmnicu Vâlcea.
În 1975, după absolvirea facultății, Tudor Popescu a fost repartizat la Tulcea, împreună cu soția sa, Teodora Harșia Popescu. A predat desenul la Liceul nr.1 Real-Umanist din Tulcea, până în 1979, iar Teodora Harșia a fost muzeograf la Muzeul de Artă din Tulcea. Ei i se datorează organizarea pe baze moderne a acestei secții.
Debutul artistic al lui Tudor Popescu a avut loc în 1976, prin participarea la expoziția județeană din Tulcea, cu lucrările „Natură statică” și „Portul”.
În prima etapă a creației a fost preocupat și de tehnicile gravurii, astfel că în anii de stagiatură de la Tulcea, artistul a activat în cadrul atelierului de gravură ce funcționa în paralel cu Muzeul de Gravură Contemporană Românească.
La Tulcea, Tudor Popescu a trăit și a lucrat doisprezece ani, până în 1987, atât ca profesor de desen, cât și ca muzeograf principal restaurator la Muzeul de Artă. Prin activitatea din perioada de tinerețe, el aparține grupului artistic tulcean din deceniile șapte și opt ale secolului trecut, pentru ca, ulterior, prin revenirea sa la Râmnicu Vâlcea, locul natal, după 1989, să se afilieze grupării artistice oltene.
Lucrările de pictură semnate de Tudor Popescu (peisaj și natură statică), aflate în patrimoniul Muzeului de Artă din Tulcea, precum și cele câteva lucrări de artă monumentală, păstrate în zonă, dovedesc faptul că în perioada șederii sale în Dobrogea Tudor Popescu a practicat și pictura, nu doar gravura. Una dintre operele sale de artă murală, din fericire bine conservată, ampla pictură realizată în tempera grasă, în 1980, și intitulată „Viziuni dobrogene”, se află la nivelul superior al Casei Cărții din Tulcea.
Artist complex, cu o remarcabilă activitate, manifestată în domeniile gravurii, picturii de șevalet, picturii bisericești (îndeosebi în tehnica mozaicului) și restaurării de frescă, Tudor Popescu a fost cunoscut mai mult ca „doctorul” bisericilor monument istoric din Oltenia de sub Munte, lui datorându-i-se salvarea unor ansambluri de pictură bisericească de importanță majoră din județul Vâlcea și din județul Sibiu.
Pentru că activitatea sa din domeniile picturii de șevalet și gravurii a rămas într-un con de umbră, această expoziție retrospectivă își propune să omagieze memoria artistului tocmai prin readucerea în viața culturală și în atenția publicului iubitor de frumos a unui număr semnificativ de lucrări de gravură și de pictură laică, aflate în colecția familiei, în colecții private și muzeale.
Expoziția retrospectivă Tudor Popescu a fost deschisă în luna aprilie 2023 la Galeriile „Cozia – Pasaj 1 și Pasaj 2” din Râmnicu Vâlcea, încă de la început avându-se în vedere itinerarea ei la Muzeul de Artă din Tulcea, unde vor fi expuse și câteva lucrări de pictură de-ale sale, aflate în patrimoniul instituției.
Cu ocazia vernisajului expoziției retrospective Tudor Popescu va fi lansat, pentru a doua oară, albumul monografic „Tudor Popescu”, realizat de Luiza Barcan, o lucrare amplă, ce cuprinde evocări ale artistului, texte critice, o biografie amănunțită, fotografii document și reproduceri ale lucrărilor de pictură și gravură realizate de Tudor Popescu în diferite etape de creație.
Cele două gesturi culturale recuperatorii, respectiv organizarea expoziției și realizarea albumului monografic, au fost posibile datorită voinței și sprijinului familiei artistului.
De asemenea, expoziția retrospectivă Tudor Popescu și editarea albumului monografic „Tudor Popescu” sunt incluse în programul „Restituiri”, inițiat și coordonat de Fundația HAR („Habitat și Artă în România”), din anul 2002 și până în prezent.
